România trebuie să rămână un pionier european în materia legislației privind avertizarea în interes public!
– transpunerea Directivei europene nu este prilej pentru reducerea standardului de protecție a avertizorilor de integritate –
În contextul în care autoritățile de la București lucrează la transpunerea Directivei UE 1937/2019, echipa REPER a transmis o serie de observații și recomandări proiectului de lege propus de Ministerului Justiției și va participa la dezbaterea publică organizată pentru clarificarea unora dintre aspectele prevăzute de acesta.
Considerăm că, în forma actuală, proiectul de lege riscă să aducă, din anumite puncte de vedere, un regres față de actuala reglementare, fiind mai degrabă de natură să descurajeze potențialii avertizori de integritate. Totodată, actuala formulare riscă să disipeze tot efortul depus până în prezent pentru promovarea unei culturi a conduitei civice pro-active în ceea ce privește semnalare neregulilor (speak-up culture).
Reamintim în acest context, că România are o lege dedicată protecției avertizorilor de integritate încă din anul 2004, și că în timpul scurs de la intrarea sa în vigoare, instituții și organizații ale societății civile au depus eforturi pentru a înlătura stigmatul istoric asociat raportării neregulilor de care cetățenii iau act în cadrul activităților profesionale. Avertizarea în interes public este o manifestare normală a spiritului civic, și trebuie înțeleasă ca un instrument de identificare și management al riscurilor instituționale, fie ele publice sau private. De aceea, actuala reglementare trebuie să valorifice lecțiile învățate și modelele de bună practică deja consacrate în domeniu, formulând soluții pertinente atât pentru instituțiile din sectorul public, cât și pentru cele din sectorul privat.
În acest sens, atragem atenția că:
- Este imperios necesar ca toate instituțiile, fie ele publice sau private, să cerceteze toate acuzațiile de încălcare a legii sau alte abateri, într-o manieră responsabilă, care ține cont atât de buna-credință a avertizorului, cât și de prezumpția de nevinovăție a persoanei vizate, până la proba contrarie.
- Avertizările de integritate nu sunt și nu trebuie tratate ca petiții. O astfel de încadrare ori similitudine riscă să determine blocarea instrumentării lor în elemente formale precum furnizarea tuturor datelor de identificare sub sancțiunea clasării. Îngrijorarea cu privire la utilizarea canalelor de avertizare în mod iresponsabil de anumite persoane nu trebuie să devină o scuză pentru a lipsi instrumentul avertizării de unul dintre cele mai puternice mijloace de protecție. Considerăm că există modalități suficiente pentru a păstra un just echilibru între beneficiile avertizării anonime și nevoia de responsabilizare a avertizorului. În lipsa unor garanții suficiente, nu numai că avertizarea va fi descurajată, dar avertizorii care își oferă datele vor fi expuși riscului de represalii.
- Este necesar ca actuala reglementare să răspundă în mod adecvat nevoilor de transpunere din sectorul public – unde ar trebui să existe deja o minimă practică instituțională, dar și provocărilor pe care acest instrument le aduce pentru sectorul privat. În actuala formă, fără o minimă adaptare a regulilor aplicabile celor două sectoare la specificul acestora, riscul este pe o parte ca interesul public să fie minimizat, iar de cealaltă parte ca elemente precum protejarea secretului comercial să își piardă semnificația. Majoritatea entităților private riscă să nu transpună în practică cerințele legii – apelând la eventuale artificii juridice la limita legii – ori să le transpună doar formal. Mai mult, principalul dezavantaj ajunge să se propage tot asupra acestor entități private, câtă vreme ele nu vor avea pârghiile necesare pentru a valorifica instrumentul avertizării pentru managementul riscurilor, ci doar vor fi puse în situația de a remedia nereguli care și-au produs deja efectele și pentru care au fost formulate reclamații către autoritățile competente, pe calea dreptului comun.
REPER își exprimă încrederea că atât elementele de mai sus, cât și multe altele formulate de colegii din societatea civilă, sectorul public sau din companiile românești, vor face obiectul unei analize temeinice din partea Ministerului Justiție și își vor găsi un răspuns adecvat în varianta consolidată a legii. REPER rămâne un partener de dialog pe acest subiect cu atât mai mult cu cât sprijină de mai mulți ani entități publice și private care au ales deja să implementeze intern politici de protecție a avertizorilor de integritate, ca model de bună practică. Considerăm că experiența lor, precum și a altor organizații similare este necesară pentru a înțelege care sunt cel mai bune variante pe care factorul decizional le are la dispoziție, astfel încât această lege să contribuie în mod efectiv la identificarea și managementul riscurilor în toate organizațiile, și la dezvoltarea lor sustenabilă.
Pentru a consulta recomandările noastre
Pentru relații suplimentare – e-mail: office@reper.info.ro, telefon: 0727400990
